in

Mămică în vremea coronavirusului. „Mă tem că nu-mi pot apăra bebelușul. Apoi, îl strâng la piept și îi șoptesc: N-ai de ce să te temi, puiule. Sunt aici!”

Se strâng aici zeci, sute de gânduri de mămici. Gânduri și frământări și temeri, dar și speranțe. Toate atât de firești în vremuri atât de nefirești! „Coronavirus” – mai adineauri era un cuvânt pe care, cel mai probabil, nu-l rostiserăm nici măcar o dată. Acum îl auzim, îl cititm, îl rostim noi de o mie de ori pe zi. Vorbim cu prietene pe care le știm de-o viață. Ne împrietenim cu mămici pe care nu le-am văzut niciodată, dar ne-am întâlnit cumva online și simțim că ne cunoaștem de-o viață. Vorbim, împărtășim și parcă ne simțim mai bine. Am zis să încercăm să punem cât mai multe laolaltă. Poate ne simțim, astfel, mai puțin speriate. Și poate vedem că nu suntem singure. Că nu sunteți singure!

„Uneori, mi-e tem că n-am să-mi pot apăra puiul…”

Ilinca ne povestește așa: „Am născut acum patru luni și un pic… Mă tot gândesc acum la temerile mele din timpul sarcinii. Mai ales la cele din ultimele săpămâni de sarcină. La zilele în care îmi mângâiam burtica și îi ziceam: „În ce lume te nasc eu pe tine, puiule?” Mi se părea că e atât de ocrotit acolo, înăuntrul meu, și că afară sunt atât de multe pericole… Voiam, în același timp, și să îmi țin copilul mai repede în brațe, și să-l mai știu multă vreme în mine, acolo unde e în atât de mare siguranță! Acum, mă uit la temerile de atunci și mi-e atât de dor de ele! Mi se par niște glume, mi se pare un răsfăț, chiar dacă știu că nu erau nici glume, nici răsfăț. După care, se trezește. Se uită fericit la mine, zâmbește și întinde mâna spre mine. Și-atunci, simt cum prin curaj la loc. Și forță. Și-am iau bebelușul în brațe, în strâng la piept și îi șoptesc: „Sunt aici, iubire! Și-am să te ocrotesc mereu!” Lumea în care abia a venit copilul s-a schimbat deja foarte tare, așa e. S-a schimbat cum habar n-aveam că se poate schimba și încă se schimbă în fiecare zi. Dar neschimbată e credința mea că pot să te ocrotesc. Pot asta pentru că te iubesc cum n-am iubit niciodată, copile! Cum era vorba aia? „Mamele pot și atunci când nu mai pot!”, nu-i așa?”

Care sunt gândurile voastre, mămici?

Poate vrei să citești și:

Comentarii Facebook

Ce se întâmplă cu școala? Un scenariu oficial: se repetă anul. Care sunt celelalte două scenarii

cezariana coronavirus

Se vor opera doar cezariene cu indicație absolută. Ordin pentru eliberarea spitalelor