Un copil pierdut. Apoi, ani de infertilitate. Acum, o minune cu niște ochi imenși: minunea Sandei Nicola

Home Inspiră Un copil pierdut. Apoi, ani de infertilitate. Acum, o minune cu niște ochi imenși: minunea Sandei Nicola

În România, 3 din 10 femei de peste 35 de ani sunt afectate de infertilitate. Trei din zece femei visează, își doresc, speră să aibă copii. Și multe deznădăjduiesc pe un drum plin de  încercări eșuate.

Uneori, medicii pot pune degetul pe rană. Pot spune care e cauza. Ce le împiedică pe aceste femei să devină ceea ce își doresc mai mult: mame.

Alteori, nimeni nu poate spune de ce. De ce totul pare să fie cum trebuie, unde trebuie și, totuși, miracolul nu se întâmplă. Cum e posbil ca un organism aparent sănătos să „refuze” să funcționeze.

„Corpul tău e mai deștept decât crezi. Uneori, mai deștept decât tine și e în stare să nu te lase să faci ceva pentru care nu ești pregătită”

Este un enunț care m-a lovit în moalele capului când l-am auzit rostit de un terapeut. În prima secundă, n-avea sens. Ba nu, avea un mare sens, dar îi lipsea grozav un fel de fundament științific. Treptat, am înțeles bine de tot că lucrurile chiar stau așa. Că traumele vechi, că suferințele îndesate și ascunse, că emoțiile îngropate nu dispar ca prin minune, doar fiindcă vrei tu să le îngropi pentru că nu poți să le înțelegi, înfrunți și trăiești. Dar corpul le știe – fiindcă, nu-i așa, în el se petrec și în el rămân toate. Uneori, îți zice „Stop! ai adunat prea multe nerezolvate. Întâi le rezolvi, apoi mai vorbim! ”

Ființa umană e de o complexitate de necuprins. Ne bucurăm, sperăm, suferim, deznădăjduim și izbândim în infinite feluri. Și din tot atâtea motive.

Frici, angoase, spaime pe sub un strat de fond de ten din cel bun, de TV

Despre reușitele, poticnelile, izbiturile și renașterile proprii vorbește acum deschis Sanda Nicola, unul dintre cei mai curajoși, mai onești și mai experimentați jurnaliști din România. Își reface propriul traseu prin viață cu o sinceritate seducătoare și dureroasă, în același timp. Scormonește în ea însăși, din copilărie și până acum, apoi împărtășește cu noi toate lecțiile pe care le-a învățat pe parcurs. Se dezvăluie cu generozitate în prima sa carte.

„Carte de identitate”, de Sanda Nicola. Capitolul V: Masca gravidei

„De fiecare dată când postez pe Facebook o fotografie cu Agnes, îmi imaginez că ea va trece inevitabil și prin newsfeed-ul unei femeie necăjite care își dorește copii, dar nu a reușit încă să-i aibă. Și e posibil ca bucuria mea sa fie un cuțit înfipt și răsucit în rana ei. Pe acea femeie aș vrea să o strâng în brațe și să-i spun că o înțeleg.  Doamne, cât de bine o înțeleg… Pe acea femeie aș vrea sa o rog să mă ierte dacă i-am pricinuit suferință, dacă din cauza mea a intrat într-o stare de melancolie, dar poate că bucuria mea de azi îi va da în cele din urmă încrederea ca nu-i totul pierdut și va găsi curajul să mai încerce odată.

În esență, fiecare face ce poate mai bine…

De fiecare dată când postez pe Facebook o fotografie cu Agnes, sunt conștientă că altundeva, o alta femeie care nu-și dorește copii, își dă ochii peste cap și gândește mare scofală, a făcut și asta un plod și acum trebuie sa claxoneze toate ziua că s-a împuiat și ea.” Se prea poate ca bucuria mea să o enerveze atât de tare încât să scrie și un articol despre marile beneficii ale vieții fără de plozi. Am citit până și în Dilema despre asta. Pe aceasta femeie nu pot să spun că o înțeleg, dar n-am niciun motiv să o judec, să-mi dau cu părerea despre stilul ei de viață. E treaba fiecăreia dintre noi cum se raportează la feminitate și maternitate și nu văd de ce sunt necesare justificări publice pentru o decizie sau alta. Dincolo de toate neajunsurile epocii în care trăim, cred că noi, femeile, avem azi mai multă libertate decât oricând și chiar putem duce existența pe care ne-o dorim. Cu sau fără soț, cu sau fără copii.”

carte de identitate sanda nicola

Așa începe Sanda Nicola capitolul despre anii ei de infertilitate. Care au fost chinuitor de mulți. Și care își au rădăcinile în drama tinereții ei: copilul pierdut pe când avea 23 de ani. Cum a răzbit? Cum a evadat din Iad povestește în Carte de Identitate, volum pe care îl puteți găsi și comanda aici și aici.