„Cu ce se ocupă tata? Tata bea bere și face pișu în tufiș!” Momente… intense din viața cu copii

Home Din Viață „Cu ce se ocupă tata? Tata bea bere și face pișu în tufiș!” Momente… intense din viața cu copii

Știi despre ce vorbesc, nu? Despre momentele acelea din viața cu copii, viața de zi, în cre răbdarea, înțelepciunea, simțul umorului, ba chiar și stomacul – toate îți sunt puse la încerare. Un fel de „Zici că te descurci? Ei, ia descurcă-te cu asta!”

Viața cu copii – clipele în care ți-e dor de anii când nu știa să vorbescă

Pentru copii, e mai simplu: n-au apucat să priceapă, să se „contamineze” toate convențiile,  de regulile sociale. Și vine vârsta aia la care zic tot ce cred, tot ce simt, tot ce le trece prin cap fără să pună niciun filtru. Am pus aici laolaltă câteva astfel de întmplări ale mîmicilor din Club. Din MămiciClub:

#1 – „Cu ce se ocupă tata?”

„Eram în parc, Matei alerga de colo până colo, descoperea lucruri și venea la mine la bancă să îmi tot povestească fiecare distracție nouă… La un moment dat, bătrânica de lângă mine, care se tot uita cu drag la el, îl întreabă întrebările clasice: cum îl cheamă, câți ani are, ce îi place cel mai mult… Îl întreabă și cu ce se ocupă tatăl lui. La asta a răspuns dintr-o suflare: «Aaa, tata? Acum, că e vară, tata bea multă bere și face pișu în tufișul ăla, că nu se mai poate ține!»  O singură dată s-a întâmplat asta cu pipi la copac, dar ce mai contează? Mai întâi am înlemnit, dar pe bătrânică a pufnut-o râsul atât de repede că mi-a trecut rapid panica” (Dana, mama lui Matei)

# 2 – „Numele meu e…”

„N-am să uit niciodata prima zi la grădiniță… Avea 3 ani și doamna l-a întrebat cum îl cheamă. A răpuns dintr-o suflare: «Mă cheamă Călin-treci-încoace» Nu i-am mai așa zis niciodată de atunci  :-D” (Diana, mama lui Călin)

#3 – „Cui îi e frică, de fapt, de BauBau 😀 …?”

„N-am să uit niciodată fiorul ăla cumplit de rece pe care mi l-a dat fiică-mea pe șira spinării… Într-o seară, mă chinuiam de vreo juma’ de oră să o conving să doarmă șliniștită, că nu e nimeni alcineva în afară de noi două în cameră… Cotrobăisem cu lanterna prin dulap, prin toate colțurile, pe sub pat… Și, la finalul operațiunii, i-am «Vezi, puiule, vezi că nu e nimeni aici? Poți să dormi liniștită, nu e nimeni ascuns sub pat, nu e nimeni în dulap…» S-a uitat la mine cu ochii ăia imenși și frumoși și a zis: «Nu e sub pat și nici sub dulap pentru că e acum fix în spatele tău!» Eu am paralizat, ea a râs…” (Carina, mama Sofiei)

Viața cu copii – testul de anduranță

Mai există o categorie de situații… intense: ce și cu fapte, nu doar cu vorbe.

#4 – „Un pahar cu apă pe care aș vrea să-l uit…”

„Într-o seară, mă simțeam rău și eram numai noi două acasă… La un moment dat, grijulie foc, mă întreabă dacă vreau să îmi aducă un pahar cu apă… Am zis cel mai plin de recunștință DA.. A fugit din dormitor și s-a întors într-un minut. Trebuia să mă gândesc mai bine la zgomotul îla ciudat pe care l-am auzit înainte să beau dintr-o suflare apa adusă de ea… Sau să o întreb înainte să beau de unde a luat-o… Că am întrebat-o după și răspunsul mi-a adus stomacul pe vârful limbii: «Din WC, mama, era cel mai aproape!» Era aproape?!?!….:-D ” (Alina, mama Mariei)

Cred că am putea povesti despre astfel de momente din viața cu copii trei zile și trei nopți, nu-i așa?