A fost o vârstă – de fapt, sunt mai multe vârste cu nebuneala asta, dar una anume e mai cu vino-ncoa: undeva între 4 și 6 ani, când trimisul la culcare stârnește în ei fix inversul. Atunci, dar taman atunci îi apucă: „tre’ să spăl degetul ăsta, nu vezi că e mai murdar decât restul?”,...
Nu știu cum se face, dar chiar așa se întâmplă: cele mai spectaculoase, mai neașteptate și mai grozave întâlniri se petrec într-o zi de vară. De vacanță de vară, ca să fie mai precis. Probabil fiindcă e muult, muult timp liber la îndemână. Când e atât de mult timp liber, ideile și aventurile sar în...
După fiecare ploaie de vară, pe Oaia Curcubeu o cuprindea întodeauna o mare și zburdalnică veselie. Dar era o veselie pe care o simțea așa… cu furnicături pe sub piele și blăniță. Și, de fiecare dată după ploaie, când avea senzația că o să explodeze de bucurie, îi venea să oprească toate ființele care îi...
Nici nu prea știu cum să încep să vă povestesc întâmplarea acesta prin care a trecut Oaia Curcubeu. Problema mea cea mai mare e că mă umflă și zdruncină râsul numai când îmi amintesc. Și mă zgâlțâi toată, toată și-mi țopăie gura la vorbit și mâna la scris. Și, în loc să povestesc, fac mâzgăleli...
În dimineața zilei în care Oaia Curcubeu și lecția despre plictiseală au dat nas în nas, prietena noastră s-a trezit ca în orice altă dimineață de vacanță: cu gândul că o sa faca milioane de chestii distractive. Și era un gând atat de vesel, încât i-a zugrăvit pe fata un zâmbet mai mare decât dealul...
Ziua asta de toamnă începuse din prima cu o brumă de mister. Când a deschis ochii din somn și a privit aiurea spre fereastră, Oaia Curcubeu a avut un sentiment ciudat rău de tot: i s-a părut că fereastra a clipit, apoi a înlemnit la loc, în poziția ei pe care o știa prea bine:...