Ana, Radu, Anastasia, Eva și Nicolas Sîrbu: mama, tata și cei trei copii ai lor. Când îi vezi, nici nu îți imaginezi prin ce și prin câte au trecut ca să ajungă aici. Artiști (de la mic la mare și invers:-) ), familiști, oameni deschiși și niște super-super-prieteni…
Ana ne povestește, aici, cum și ce s-a întâmplat la cea de-a treia sarcină. Sarcina care era, după toate aparențele, imposibilă.
„Un al treilea copil nici nu intra în discuție…”
„Nu știu dacă m-am văzut vreodată mama de trei copii. Probabil că nu aș fi avut nici măcar curajul necesar dacă aș fi avut opțiunea să aleg un număr. Totuși, astăzi nu-mi imaginez viața fără cele trei miracole ale mele: Anastasia (12 ani), Eva-Maria (5 ani) și David (2 ani).
Mai țin minte timpurile când eram doar 3 (eu, el, ea), iar ea, Anastasia, se ruga de noi cu disperare să-i dăruim un frățior sau surioară. De fapt, o frățioară, cum spunea ea 🙂
Ani de zile am încercat să aducem pe lume cel de al doilea copil, iar apoi am renunțat, am acceptat, ne-am relaxat și minunea a venit…
„Operația la care am renunțat pentru că așa am simțit că trebuie”
Un al treilea copil nici nu întră în discuție, mai ales că de ceva timp luptam cu o hiperplazie endometrială acută pentru care am fost trimisă pe masă de operații… Eram la un spital privat cu trimiterea pentru programarea operației. Mă uităm la soțul meu care vorbea cu cineva de la recepție, apoi brusc m-a lovit o întrebare: Ce caut eu aici? Am avut un sentiment profund că nu sunt în locul potrivit și l-am rugat pe soțul meu să plecăm. Pe loc. M-a întrebat dacă sunt sigură… eram foarte sigură.
Am cerut părerea unui alt doctor care mi-a pus același diagnostic: îngroșare anormală a mucoasei uterului. Mi-a spus că am putea, totuși, să încărcăm un tratament cu anticoncepționale.
Când crezi că ești bolnavă și ești, de fapt… gravidă! Sarcina teoretic imposibilă
La câteva luni distanță, a venit o perioadă în care îmi era atât de rău încât simțeam că mă pot prăbuși oricând. Nu mai știam ce e cu mine, iar stările de amețeală se accentuaseră mult de tot, așa că am mers la medic, să mai fac o ecografie.
Mă așteptam să-mi spună că hiperplazia se accentuase, că trebuie să fac operația, orice altceva decât ceea ce mi-a spus: „Felicitări, sunteți în 6 săptămâni!!….”
Am avut câteva secunde de ezitare, sperăm să-mi spună ce e o glumă sau ceva în genul… Sarcină? Imposibil! Am hiperplazie endometrială și iau contraceptive și mai am și un bebe mic acasă, iar uterul meu nu se cicatrizase după ultima cezariană… Creierul meu bubuia, eram în panică! Cum e posibil? Ce mă fac?
Sarcina numărul 3: panică și șoc 🙂
M-am întors la birou, am intrat să-i spun soțului vestea, dar nu am reușit să mai scot o vorbă. Eram aproape palidă, iar el și-a dat seama din prima ce vreau să-i spun… Ne-am bucurat într-un fel ciudat, tacit…un fel de amastec de panică și soc.
Când am ajuns acasă și am dat vestea, au fost aplauze și ovații. Până și fetița noastră mai mică – atunci, abia trecuse de doi anișori – se bucură enorm. Și starea de panică treptat s-a risipit ca prin minune. Chiar ne încânta ideea că posibil o să avem un băiat, dar nu ne făceam prea mari speranțe… după două fete.
Frățiorul pe care și-l dorea surioara cea mare
Mai târziu, am aflat că, de data asta, e băiat. Dorința aprigă a Anastasiei, pentru care se ruga în genunchi la biserică, este pe cale să se îndeplinească: va avea, întra-devăr, o surioara și un frățior.
A urmat luni întregi de luptă. Sarcina a fost extrem de grea și m-am pricopsit și cu o infecție severă numită Listeria monocytogenes. E o bacterie păcătoasă care traversează placenta, ajunge la făt și poate infectă placentă și lichidul amniotic. Produce, de cele mai multe ori, avortul spontan sau nașterea unui copil afectat.
Dar asta e o altă poveste, una cu un final fericit pe care probabil o să-mi fac timp să v-o spun în viitorul apropiat pentru viitoarele mămici care sunt la fel de speriate cum eram eu în acea perioada.
Până atunci, mă bucur de cea de a treia minune din viață mea și-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru el, David Nicolas – șocul și surpriza vieții noastre.”
Notă: Ana e o femeie extraordinară. Are un amestec special de forță, căldură și umor, unul cum nu ai norocul să întânești prea des. Îți mulțumim, Ana-Sianna, că ne-ai împărtășit experiența ta!
Nu uita, și tu poți scrie pe MămiciClub! Sigur ai cel puțin o experiență în care se pot regăsi zeci, sute de alte mămici. Trimite-ne povestea ta [email protected] sau aici, în mesageria de pe pagina noastră oficială de Facebook