În Siria e un război care nu se mai termină. Devine teribil de greu să îți amintești cum, când, de ce a început. Cât despre sfârșit, în dimineața asta pare, din nou, mai departe ca niciodată. În dimineața asta, toată lumea anunță că SUA și aliații au atacat Siria.
„SUA și aliații au atacat Siria pentru a sancționa regimul sirian după atacul chimic de la periferia capitalei”
Pentru cine urmărește știrile, acest atac era doar o chestiune de timp. Americanii anunțaseră că vor bombarda Siria, ca să sancționeze regimul Bashar al-Assad pentru attacul chimic de la marginea orașului Damasc. Un atac atribuit de occident administrației siriene. Regimul al-Assad a negat implicarea, americanii și aliații nu i-au dat crezare și așa au ănceput să cadă iar bombe. Și, imeediat duăă ce am citit știrea cu „SUA și aliații au atacat Siria”, pe mine mă duce gândul la un articol The Guardian care mi-a sărit în ochi nu cu mult timp în urmă și care spune așa: anul trecut fost cel mai teribil an pentru copiii din Siria,
UNICEF: Sunt generații întregi de copii care nu își vor reveni niciodată după dezastrul războiului
Numai în 2017, numărul copiilor uciși în războiul din Siria este 910! Sunt milioane de copii care nici măcar nu înțeleg viața fără bombardamente, frică, moarte. E tot ce știu: pericolul de moarte e la tot pasul.
În Siria, 13 milioane de oameni au nevoie de asistență umanitară, iar mai mult de jumătate sunt copii. Numai gândul la ei te poate îngrozi.
Multora le-au murit sub ochi frați, surori, părinți, bunici…Â „Am ieșit să mă joc în zăpadă cu verișorii mei. A căzut o bombă…Â Am văzut mâinile unui verișor al meu zburând prin fața ochilor. Eu mi-am pierdut ambele picioare”, a povestit un băiețele care, până la urmă, a reușit să ajungă în siguranță în Iordania.
Două din zece victime ale acestui război sunt copii!
Tot UNICEF spune că mai mult de 3 milioane de copii sunt expuși la dispozitive explozive pe întreg teritoriul Siriei. Numai anul trecut, zeci de școli au fost lovite de bombe.
Așa că, în vreme ce citesc știrea cu „SUA și aliații au atacat Siria”, gândul meu se duce la milioanele de copii pentru care viața e un nesfârșit și iminent pericol de moarte.
Îmi vine în minte, la nesfârșit, imaginea unei fetițe care a ajuns rănită la spital și care își caută disperată familia. Se pierduse de tatăl ei pe drum… Și nimeni nu a știut să îi spună, ore întregi, dacă mai are familie sau încă un copil orfan….